Cu toţii suntem familiari cu mania redenumirii străzilor din Bucureşti. Încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea edilii capitalei au început să dea atenţie numelor de străzi în încercarea lor de a crea o capitală mai occidentală, preluând exemplul european de a denumi străzile cu numele unor eroi ai neamului sau personalităţi marcante ale timpurilor. La începutul secolului XX fiecare schimbare de Guvern aducea după ea schimbări de nume. Comuniştii au fost cei care au ridicat această ocupaţie la rang de artă, schimbând sistematic numele străzilor din capitală, dăndu-le numele unor comunişti de seamă, români sau sovietici. După 1990 numele au fost din nou schimbate, de astă dată eroii comunişti fiind daţi uitării iar în locul lor multe din străzile din Bucureşti şi-au recăpătat numele interbelice. Schimbările continuă şi azi. Ca să dau un exemplu, Strada Franceză din Centrul Vechi s-a numit pe rând Işlicarilor, Franceză, Carol I, 30 Decembrie, Iuliu Maniu iar azi poartă din nou numele de Franceză. În funcţie de vârstă mulţi bucureşteni folosesc încă vechile denumiri ale străzilor. Cei foarte în vârstă folosesc încă numele de dinainte de al doilea război mondial, cei de vârstă mijlocie numele din perioada comunistă în timp ce tinerii folosesc numele de după 1990. Fotografia de azi e un vechi semn de stradă de pe mai sus menţionata Stradă Franceză, de pe vremea când s-a chemat Iuliu Maniu.
Dec 082009
nu e prea vechi semnul asta totusi, nu? sau sunt eu foarte batran? e de prin 1991, give or take…
Ai dreptate, e de prin '91. Am zis vechi in sensul de neactual, nu in sensul de vechi si de demult. Ce e drept arata ca si cum ar fi vechi si de demult 🙂