Fotografia de azi înfăţisează balconul unei case de pe strada Franceză, din Centrul Vechi al Bucureştiului. Casa, datată în jur de 1860, arată destul de rău, dar locatarii de la etaj au încercat să înfrumuseţeze locul aşa cum s-au priceput mai bine 🙂
Anul trecut primăria capitalei a semnat un contract pentru cumpărarea a 10 ceasuri de aur care se pare vor face din oraşul nostru prăfuit unul mult, mult mai arătos. Având în vedere nenumăratele probleme cu care se confruntă Bucureştiul cred că cei 915000 euro cheltuiţi pe ceasuri ar fi putut să fie folosiţi mai bine de către edilii oraşului. Dar cum e prea târziu ca să mai putem protesta sau schimba ceva, trebuie să apelăm la defetismul românesc care zice că “asta avem, cu asta defilăm”. N-am idee dacă toate ceasurile au fost deja instalate, eu am văzut vreo şase prin diverse locuri din oraş. Ceasurile par să fie de două feluri, unele mai borcănate şi altele mai subţirele şi toate au inscripţionate pe ele 1459, anul fondării Bucureştiului. În fotografia de azi avem ceasul de la Universitate (după cum scrie şi pe el).
Mulţumită lucrărilor de renovare ale faţadei, zilele astea avem şansa să vedem ce n-am mai văzut de ani de zile şi anume Magazinul Unirea fără nelipsitele bannere publicitare. Magazinul a fost construit în 1977 fiind extins şi remodelat în 1986.
Cineva, n-am idee cine, de ce sau în ce scop, a desenat inimi pe toate zidurile din centru.
Pentru azi vă propun încă o fotografie cu Muzeul Municipiului Bucureşti, de data aceasta într-o vedere mai de ansamblu. Fotografia am făcut-o la începutul lui aprilie, înainte să înverzească copacii.
Pentru azi vă propun două fotografii înfăţişând aceeaşi frumoasă clădire care adăposteşte Muzeul Municipiului Bucureşti, aflat în Piaţa Universităţii. Clădirea e cunoscută şi sub numele de Palatul Suţu, după numele celui care l-a ridicat, postelnicul Costache Suţu. A fost construit în stil neogotic între anii 1833-1835 după planurile arhitecţilor vienezi Conrad Schwink şi Johann Veit. În 1875 palatul este moştenit de fiul lui Costache, Grigore Suţu, care împreună cu soţia sa Irina va găzdui în palat numeroase recepţii, baluri şi serate, adunând înalta societate a capitalei. La moartea celor doi palatul trece în propietatea mai multor urmaşi, devenind pe rând sediul Băncii Chrissoveloni, apoi al C.E.C. Din 1959 palatul adăposteşte Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti.
Verile bucureştene devin din ce în ce mai pline de concerte în aer liber, iar după cum se poate vedea din fotografia de azi, bucureştenii par să le guste din plin.
În fotografia de azi avem doi lei care susţin din greu balconul de la etajul întâi al Palatului Dacia (Lipscani cu Calea Victoriei, construit în 1874). Cred că e destul de evident că cei doi mai au doi fârtaţi pe care viziunea mea artistică i-a lăsat pe dinafară. Mare păcat că nu se face nimic pentru restaurarea clădirii.
