Pentru azi vă propun încă două fotografii cu statuia regelui Carol, de data asta la drum de seară.
Într-o postare din luna mai care avea ca subiect Piața Revoluției am menționat că înainte de 1948 în piaţă se găsea şi o statuie ecvestră a regelui Carol I. Statuia, operă a sculptorului Ivan Meštrović realizată în 1939, a fost distrusă după venirea la putere a comuniștilor în 1948. În 2005 Primăria Capitalei a decis refacerea statuii, pentru lucrare fiind ales sculptorul Florin Codre. De câteva zile, mai precis din 6 decembrie, regele s-a întors oficial în piață, stând mândru în șa pe vechiul amplasament din fața Bibliotecii Centrale Universitare.
Am tot postat aici pe blog fotografii cu clădirile şi monumentele din Piaţa Revoluţiei dar m-am gândit să scriu câteva rânduri şi despre piaţă. Înainte de 1989 piaţa purta numele de Piaţa Palatului, după fostul Palat Regal, numele fiind schimbat după revoluţie. Aici şi-a ţinut Ceauşescu ultimul discurs pe 21 decembrie 1989 când “marea adunare populară de solidaritate cu regimul” s-a transformat într-o demonstraţie de protest, Ceauşeştii fiind siliţi să fugă din sediul CC al PCR cu ajutorul unui elicopter. În contrast cu zilele tumultoase de atunci, în ziua de azi piaţa e liniştită şi cele câteva bănci din faţa fostului CC al PCR sunt numai bune de odihnit picioarele şi de uitat la lume. În Piaţa Revoluţiei se mai găsesc şi fostul Palat Regal (actualul Muzeul Naţional de Artă al României), Ateneul Român, Biblioteca Centrală Universală, biserica Creţulescu, statuia lui Iuliu Maniu, ţeapa sau pe numele ei oficial, Memorialul Renaşterii. Înainte de 1948 în piaţă se găsea şi o statuie ecvestră a regelui Carol I, opera sculptorului Ivan Meštrović, datând din 1939, statuie care a fost distrusă de comunişti. În 2005 Primăria Capitalei a decis refacerea statuii, sculptorul Florin Codre fiind ales pentru această misiune. În 2008 o machetă a statuii propuse a fost amplasată pentru o vreme în faţa Bibliotecii Centrale Universitare, dar în ultimul timp n-am mai auzit nimic de acest proiect.
Ziua de azi m-a prins pe drum şi chinuindu-mă cu o legătură foarte lentă la Internet, aşa că voi fi concisă. Pe scurt, fotografia zilei înfăţişează frumosul pridvor pictat al bisericii Creţulescu.
Biserica Creţulescu, cunoscută şi sub numele de Kretzulescu, este o biserică ortodoxă situată în Piaţa Revoluţiei, lângă fostul Palat Regal. Considerată a fi una dintre cele mai vechi biserici din Bucureşti, biserica a fost ridicată între anii 1720-1722 prin grija logofătului Iordache Creţulescu şi a soţiei sale Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu. Stilul arhitectural este cel Brâncovenesc. Iniţial exteriorul bisericii a fost pictat, tencuiala fiind înlăturată în timpul unei renovări făcute în 1935-1936 sub conducerea arhitectului Ştefan Balş. Biserica a mai fost renovată după cutremurul din 1977 şi după Revoluţia din 1989. În timpul regimului comunist biserica urma a fi demolată dar a fost salvată prin intervenţia arhitecţilor printre care Henriette Delavrancea-Gibory.
Azi e o altă zi nebună în care voi fi pe drum preţ de 20 de ore şi în care nu voi avea timp să scriu o postare lungă. Dar n-am vrut să pierd ziua, aşa că m-am gândit să postez o fotografie despre al cărei subiect am scris deja, doar că fotografia e făcută din alt unghi decât cea din postarea iniţială. Postarea cu pricina a fost una dintre primele aşa că unii dintre voi chiar s-ar putea să o fi pierdut. Subiectul de azi este statuia lui Iuliu Maniu din Piaţa Revoluţiei, iar postarea iniţială o găsiţi aici.
Ca să mai prelungesc un pic aniversarea, am decis ca astăzi să postez o fotografie cu o clădire frumoasă, numai bună de pus pe vederi sau în ghiduri turistice. Este vorba de clădirea Bibliotecii Centrale Universitare, aflate vizavi de Palatul Regal (sau Muzeul de Artă al României, după cum doriţi) în Piaţa Revoluţiei. Clădirea a fost ridicată după planul arhitectului francez Paul Gottereau, care a proiectat şi Palatul Regal şi clădirea CEC (a cărei fotografie n-am postat-o încă pe blog). Construcţia a început in 1890 iar inaugurarea s-a petrecut in 1895, clădirea primind numele de “Palatul Fundaţiei Universitare Carol I”, ea fiind ridicată pe locul cumpărat de regele Carol I pentru fundaţia care îi purta numele. În 1948 Biblioteca Fundaţiei Universitare devine instituţie de stat primind numele de Biblioteca Centrală Universitară. Clădirea a fost grav avariată în Revoluţia din 1989 când peste 500000 volume au fost distruse într-un incendiu. După 1990 biblioteca a fost restaurată iar în 2001 a fost redeschisă.
Nici un bucureştean (cu excepţia artistului care l-a creat) nu pare să aprecieze monumentul din fotografia de azi, amplasat în Piaţa Revoluţiei în 2005. Deşi titlul oficial al monumentului este “Memorialul Renaşterii Glorie Eternă Eroilor şi Revoluţiei Române din Decembrie 1989” cetăţenii Bucureştiului se distrează inventând nume precum “cartoful pe băţ” sau “cartoful tras în ţeapă” (cele mai des auzite de mine), “gogoaşa pe băţ”, “ţeapa cu chiftea în vărf”, “friptura la proţap”, “măslina în scobitoare”, “creieru’ tras în ţeapă” etc. Se pare că designul modern al monumentului nu e deloc pe gustul locuitorilor capitalei. “Ţeapa” a devenit atât de controversată, încât anul trecut unii dintre candidaţii la postul de primar general al Bucureştiului au declarat că în cazul în care vor câştiga alegerile vor demola monumentul.