Colegiul naţional Gheorghe Lazăr este al doilea liceu ca vechime din Bucureşti, fiind instituit în 1859 de către Alexandru Ioan Cuza şi deschis în 1860. Colegiul poartă numele lui Gheorghe Lazăr, pedagog considerat a fi fondatorul învăţământului în limba română, el înfiinţând în 1818 la Bucureşti prima şcoală cu predare în limba naţională. Liceul este unul din cele mai faimoase din Bucureşti iar poziţia lui pe colţul de sud-est a Cişmigiului e una de invidiat: chiulangii n-au foarte mult de mers 🙂
Şcoala Centrală este o instituţie de învăţământ preuniversitar din Bucureşti, fiind totodată una dintre cele mai vechi şcoli din oraş. A fost fondată în 1851 prin edict regal de către domnitorul Barbu Ştirbei ca pensionat domnesc de fete, iar deschiderea şcolii s-a produs în 1852. Clădirea care ađăposteşte şi azi Şcoala Centrală a fost ridicată în 1890 după planurile lui Ion Mincu. Mincu este considerat iniţiatorul mişcării de identificare a unui stil românesc în arhitectură, cunoscut sub numele de stilul neo-românesc, motiv pentru care Universitatea de Arhitectură din Bucureşti îi poartă azi numele. Clădirea Şcolii Centrale este un exemplu perfect de arhitectură neo-românească, fiind construită pe un plan dreptunghiular, similar cu cel al unui ansamblu mânăstiresc, cu o curte interioară înconjurată de coridoare.
Prima şcoală de medicină din Romania a fost întemeiată în 1857, de medicul de origine franceză Carol Davila (1828-1884). Până atunci doctorii care practicau medicină în Romania erau şcoliţi în afara ţării. Ca o paranteză, astăzi situaţia e pe dos, doctorii merg la şcoală în România şi practică în afara ţării. Nu zic asta ca să critic, consemnez doar o stare de fapt. La urma urmei cu toţii căutăm condiţii mai bune de viaţă şi muncă. În 1869, Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie devine parte din nou înfiinţata Universitate Bucureşti iar în 1873 are loc susţinerea primelor teze de doctorat. Clădirea Facultăţii de Medicină, care este subiectul fotografiei de azi, a fost inaugurată în 1903. Ea a fost ridicată după planurile arhitectului Louis Blanc, în stil neoclasic francez. În faţa intrării principale se găseşte statuia lui Carol Davila creată de Carol Storck.
La câţiva paşi de Piaţa Universităţii, după ce treci de o piaţă mică cu fântână, se găseşte clădirea Universităţii de Arhitectură din Bucureşti. Clădirea e un hibrid, fiind alcătuită dintr-o aripă veche şi două aripi noi. Aripa veche, care apare în fotografia de azi, a fost proiectată de arhitectul Grigore Cherchez în 1912 în tradiţia stilului brâncovenesc, stil arhitectural dezvoltat în Ţara Românească în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714), caracterizat printr-o îmbinare între motive orientale şi elemente ale Renaşterii italiene. În cazul de faţă, stilul brâncovenesc se distinge prin prezenţa loggiei pe faţadă, a coloanelor şi balustradelor ornamentate. Clădirea i-a fost dedicată lui Ion Mincu, considerat unul dintre cei mai mari arhitecţi români. Aripile noi au fost adăugate între anii 1963 şi 1968. Iniţiată de Societatea Arhitecţilor Români în 1892, şcoala de arhitectură a devenit instituţie de stat in 1897 purtând denumirea de Şcoala Naţională de Arhitectură iar în 1904 a căpătat statutul de instituţie independentă de învăţământ superior sub numele de Şcoala Superioară de Arhitectură. În prezent, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu oferă specializări în arhitectură, urbanism, conservare şi restaurare şi design interior.
Clădirea cu arhitectură serioasă din fotografia de azi e Facultatea de Drept din Bucureşti, parte din Universitatea din Bucureşti. A fost construită in 1935 în stil neo-clasic după planurile arhitectului Petre Antonescu. Deasupra intrării, pe faţadă, se găsesc statuile a cinci mari jurişti antici Licurg, Solon, Cicero, Papinian şi Justinian. Statuile sunt opera sculptorilor Ion Jalea şi Costin Georgescu.